Fara prezenta Omului, vegetatia se va inmulti. Mai apoi, betonul se va topi lasand loc naturii.

Dupa 30 de ani, plantele invadeaza strazile

Profitand de spatiu, plantele deja prezente in oras se vor inmulti. In special cele care produc mai multe seminte, plante de genul papadiei. Parcurile se vor transforma incetul cu incetul in preerii, mai apoi in paduri. Copacii isi vor insera radacinile profund in sol, astfel incat asfaltul va ajunge sa crape.

Fatadele cladirilor si balcoanele vor fi acoperite de muschi si de iedera, capabile sa creasca numai putin de 40 de centimetri pe an. Cladirile, inclusiv cele din beton armat, vor ramane o perioada in picioare. Armaturile din otel sunt protejate de beton si de aciditatea scazuta a cimentului. Cu toate acestea, acoperisurile, care in mod normal se refac odata la 50 de ani, incep sa sufere. O tigla smulsa de vant sau o fisura lasa sa intre apa. Moment in care cladirea este condamnata…

Dupa 150 de ani, otelul se rupe si betonul se topeste

De-a lungul anilor, betonul absoarbe gazul carbonic prezent in aer si se transforma in carbonat de calciu. Aceasta reactie chimica modifica betonul in profunzime, in jur de 2-3 milimetri pe an. Atunci cand ajunge la armatura metalica, acestea din urma nu mai rezista la atacurile provocate de apa, oxigen sau sarea de mare. Otelul rugineste astfel mult mai repede. Volumul multiplicandu-se cu sapte, betonul se fisureaza. Podurile si cladirile lasa sa se vada armatura metalica care, la randul lor se oxideaza.

Dupa 300 de ani vegetatia inghite ruinele

Cladirile din beton sunt la pamant. Vechile constructii din piatra inca mai rezista. Vegetatia este din ce in ce mai abundenta. Padurile sunt din ce in ce mai mari, cu arbori vechi, mari si masivi. Caderea frunzelor, toamna dupa toamna genereaza un strat de aproximativ 10 centimetri pe an si formarea de noi straturi de pamant. Ruinele sunt acoperite de-a lungul anilor si totul ramane doar vegetatie…