Oceanul albastru? Da, dar nu numai… Oceanul ofera mult mai mult decat o nuanta de azuriu, o intreaga paleta de culori care spun mai multe decat se vede.

Conform observatiilor satelitare publicate in revista Nature in 2023, peste 40% din ocean si-a schimbat culoarea in ultimii douazeci de ani. In general, apele sale devin mai verzi din cauza cresterii densitatii fitoplanctonului si a proliferarii acestuia pe glob. Mai mult decat o crestere a temperaturii oceanului, oamenii de stiinta indica modificarile curentilor marini, care se amesteca mai putin, transportand astfel mai putine substante nutritive si favorizand multiplicarea speciilor mai mici de microalge in detrimentul celor mari. Efectul este deosebit de pronuntat la latitudini mai mari de 40º sud si 40º nord, unde variatiile sezoniere ale planctonului sunt reduse. Cercetatorii considera ca acest fenomen ar putea dezechilibra ecosistemele marine si reduce capacitatea oceanelor de a capta carbonul.

De ce oceanul devine uneori verde?

Acest fenomen se datoreaza proliferarii importante a fitoplanctonului, alge microscopice care contin clorofila si constituie baza lantului trofic marin. In 2014, dinoflagelatul Lepidodinium chlorophorum, una dintre aceste specii de microalge, a transformat apa de pe coasta Atlanticului intr-un verde intens timp de cateva saptamani, atingand concentratii de cateva milioane de celule pe litru. Aceste „infloriri” apar adesea sub efectul unui aport ridicat de nutrienti de tip ingrasamant, favorizat de activitatile umane. In ciuda culorii sale frumoase, aceasta „verzire”, provocand o scadere a nivelului de oxigen din apa si o infundare a branhiilor pestilor, poate dauna vietii marine si, in plus, poate genera un miros neplacut.

La ce adancime incepe intunericul abisal in ocean?

Lumina soarelui, reflectata si difuzata de apa, nu ajunge aproape deloc la adancimi mai mari de 100-200 de metri. Aici intram in „zona crepusculara”; apoi, dupa 1.000 de metri adancime, in „zona de miezul noptii”, supusa intunericului total. Cu toate acestea, in aceasta intunecime abisala, trei sferturi din creaturile marine sunt bioluminiscente: producerea propriului lumini demonstreaza utilitatea sa pentru vanatoare (cum ar fi emblematica baudroie abisala si „lanterna” sa), a seduce, a speria pradatorii sau chiar a se camufla jucand un joc ingenios de umbre, precum acest calmar de sticla fotografiat in 2001, in largul Californiei, la 600 de metri adancime.

Unde este oceanul cel mai transparent?

Claritatea apei depinde de adancimea la care patrunde lumina solara. Teoretic, aceasta transparenta maxima poate ajunge la 200 de metri. In practica, aceasta este mult redusa si variaza in functie de perioadele anului, conditiile meteorologice, zona sondata etc.: cu cat apa contine mai multe particule si nutrienti, cu atat difuzeaza mai mult lumina in toate directiile, crescand turbiditatea. In Marea Sargasselor, calma si saraca in fitoplancton, s-a masurat o vizibilitate de 60-70 de metri. O transparenta posibila datorita faptului ca aceasta mare, nefiind marginita de niciun tarm, nu primeste sedimente de la niciun rau.

De ce oceanul devine atat de intunecat cand cerul este acoperit?

Lipsa luminii face ca oceanul sa para atat de intunecat. Culoarea apei depinde de undele luminoase pe care le reflecta catre ochii nostri. Cand vremea este frumoasa si marea calma, masa de apa absoarbe aproape toate razele soarelui, cu exceptia undelor albastre, motiv pentru care o percepem in aceasta culoare. Aceasta nuanta poate fi modificata de prezenta sedimentelor, planctonului sau microorganismelor care reflecta alte culori. Cu toate acestea, in timpul unei furtuni, norii blocheaza in mare parte razele luminoase. Cantitatea de lumina care ajunge la ocean scade, la fel si cea reflectata de apa, facand suprafata sa sa para atat de intunecata.

Sursa: https://www.caminteresse.fr/environnement/la-veritable-couleur-de-l-ocean-11201300/