Animalele uriase, cunoscute sub numele de megafauna au disparut in urma cu 10.000 de ani.
Pe vremuri, in America de Nord traiau mamifere impozante precum mamutii. Conform unui studiu nou, disparitia lor survenita in urma cu aproximativ 10.000 de ani nu s-ar afla in stransa legatura doar cu sosirea primilor oameni. Climatul ar fi putut avea in egala masura un rol preponderent.

Ce s-a intamplat concret?

Castori uriasi, mamuti, acestea sunt principalele specii care traiau in America de Nord in urma cu peste 10.000 de ani. De atunci, au disparut, la fel ca celelalte 33 de specii din megafauna epocii. O teorie veche de 40 de ani atribuie aceasta disparitie unui singur factor: sosirea primilor paleoindieni care erau vanatori.

Insa, aceasta ipoteza a fost indelung criticata. Spre exemplu, urme ale unei vanatori au fost observate doar asupra 2-3 specii din cele 33 disparute. Studii recente vin sa explice acest episode al planetei noastre. Se pare ca toate aceste disparitii au un punct comun: foametea. Un grup de oameni de stiinta din Alaska au gasit mamuti conservati cu stomacul plin de verdeata nedigerata.

Au fost scoase la iveala doua episoade succesive de extinctie a megafaunei americane. Primul a survenit in urma cu 14.100 de ani, drept urmare odata cu sosirea primilor oameni in regiunile studiate. A fost urmata de o faza de recuperare de aproximativ 500 de ani. Al doilea episod a debutat acum 12.700 de ani, in momentul sosirii primilor paleoindieni. Conform studiilor, la acea vreme, deja 75-90% din megafauna era deja disparuta. Astfel, era deja in declin inainte de sosirea Omului in regiune.

A mai existat o perioada de frig care a durat 1300 de ani. Aceasta s-a incheiat printr-o incalzire care a marcat debutul Holocenului, epoca in care ne aflam acum. Astfel, factori climatici si, drept urmare, de mediu, ar putea avea un rol minim in disparitia megafaunei americane. Cert este ca nici Omul nu este complet nevinovat atunci cand vine vorba de disparitia megafaunei.