Deseori cauzate de activitatea seismica subacvatica, aceste valuri de maree sunt considerate cele mai distructive dintre toate dezastrele naturale.

Detectabil cu doar cateva zeci de minute inainte de a se produce, un tsunami este cu atat mai devastator cu cat coastele sunt de obicei dens populate. Cu toate acestea, de la tsunamiul din 26 decembrie 2004 din Oceanul Indian, sistemele de avertizare au fost puse in aplicare treptat.

Prima veriga a sistemului este monitorizarea subacvatica, care utilizeaza seismometre pentru a detecta undele seismice si marometre pentru a masura inaltimea de ridicare a suprafetei oceanului pe masura ce valurile trec peste ea. Prin localizarea sursei valurilor si a intensitatii acestora, instrumentele de simulare determina puterea tsunami-ului, directia acestuia si zonele de coasta aflate in pericol.

Cele 3 etape ale unui tsunami
Formare

Un tsunami isi are originea in ape adanci, in timpul unui cutremur, al unei alunecari de teren sau al unei eruptii vulcanice subacvatice. Aceste fenomene fac ca o cantitate mare de apa sa se ridice, apoi sa scada, apoi sa se ridice din nou intr-o cantitate mai mica etc. Rezultatul este o succesiune de valuri care creeaza o cantitate mare de apa. Rezultatul este o succesiune de unde care se propaga in toate directiile. Spre deosebire de valurile de mare sau de valurile obisnuite, care sunt fenomene de suprafata, tsunami-ul actioneaza in adancime. Viteza de propagare depinde de intensitatea impulsului initial.

Propagare

Distanta dintre doua creste succesive este in medie de 100 de metri in cazul valurilor oceanice, dar poate depasi 200 de kilometri in cazul valurilor tsunami. In largul marii, valurile se propaga cu viteze de cateva sute de kilometri pe ora (180 km/h in cazul tsunami-ului din 1992 din Nicaragua, 800-900 km/h in cazul tsunami-ului din 2004 din Oceanul Indian). Astfel, un tsunami poate traversa un ocean si ajunge pe coasta la peste opt ore dupa ce s-a format.

Cresterea

Nu inaltimea tsunami-ului este cea care determina forta sa distructiva, ci durata cresterii nivelului apei si cantitatea de apa deplasata. Un val obisnuit, chiar si unul inalt si violent, nu ridica nivelul apei suficient de mult timp pentru a invada pamantul. In apropierea coastei, valurile de fund sunt incetinite de asperitatile fundului marii. Prin urmare, tsunami-urile sunt incetinite brusc de indata ce ajung pe platoul continental, ceea ce duce la o crestere a amplitudinii valurilor.

Falia responsabila de tsunami poate fi localizata la peste 1.000 de kilometri de coasta.

Sursa: https://www.caminteresse.fr/environnement/comment-un-tsunami-se-declenche-t-il-11186871/