Accelerata de catre incalzirea globala, formarea unui iceberg reprezinta un proces natural, care survine in momentul in care un ghetar atinge marea – un fenomen continuu.

Milioane de iceberguri “navigheaza” in ziua de azi pe suprafata oceanului, de la simplul cub de gheata de cativa metri la veritabili monstri de mai multi kilometri lungime. Se nasc in Arctica si mai ales in Antarctica, care produce de zece ori mai multe. Odata detasat, blocul de gheata va urma curentii, apoi, supus valurilor, vanturilor si temperaturilor mai blande, va ajunge sa dispara complet.

Cum se formeaza un iceberg

Totul incepe cu un ghetar. Nu exista iceberg fara ghetar. Acesta din urma se formeaza datorita acumularii de zapada sub o stanca, o insula sau un pamant. Este o gheata de apa dulce, spre deosebire de banchiza, facuta din apa sarata.

Sub greutatea caderilor de zapada, aerul este expulzat si zapada se compacteza. Acest proces poate sa dureze cativa zeci de ani. Fiecare strat al ghetarului este un strat izocron, adica de aceeasi varsta.

Efectul gravitatii. Sfaramandu-se sub masa sa (mai multe miliarde de tone), ghetarul aluneca cu blandete spre mare, de la cativa centimetri la cativa kilometri pe an. Cu cat panta este mai puternica, cu atat va avansa mai rapid.

Formarea. Ajuns in mare, ghetarul, supus vanturilor, mareelor si curentilor se fractureaza si elibereaza bucati de gheata. Vorbim astfel de formarea icebergurilor.

Apa este o materie impresionanta, suprinzatoare, mai putin densa sub forma sa solida decat sub forma sa lichida. Un bloc de gheata poate deci sa pluteasca chiar daca aproximativ 70-95% din acesta ramane scufundat.

Albastru sau alb? Culoare alba a unui iceberg este datorata bulelor de aer blocate in gheata care reflecta lumina. Insa, atunci cand gheata provine din profunzimea unui ghetar, de unde aerul a fost expulzat, lasa lumina sa treaca, absorbind totodata galbenul si rosul. Ceea ce explica culoarea albastra pe care unele iceberguri o au.