Rugby isi ia numele de la orasul in care a fost inventat, Rugby, in Anglia. Mai este putin si fanii isi stapanesc cu greu entuziasmul. Urmatoarea editie a Cupei Mondiale de rugby va incepe pe 8 septembrie si, pentru a doua oara in istoria sa, va avea loc in Franta. Ocazia perfecta pentru a face o retrospectiva a nasterii acestui sport legendar.

Inventat la Scoala de Rugby

Legenda spune ca rugby-ul a fost inventat de William Webb Ellis, un elev al scolii Rugby School din Anglia, in secolul al XIX-lea. In timpul unui meci de fotbal, el a incalcat regulile, purtand mingea cu mana spre poarta adversarilor. O statuie ii aduce un omagiu in fata Scolii de Rugby.

Povestea sa este inca spusa la conditional, deoarece este dificil de confirmat. „Ceea ce este sigur este ca in acest oras s-a nascut rugby-ul handbalistic”, confirma Kévin Veyssière, profesor de geopolitica sportiva la ESG Sport si autor al cartii Planète Rugby, 50 questions géopolitiques, publicata la editura Max Milo. Acest pasionat de fotbal si de rugby s-a adancit in istoria acestui sport legendar si a scos la iveala o multitudine de anecdote pe care le detaliaza in cartea sa. „Existau deja jocuri cu mingea care opuneau doua tabere. Cercetarile le-au gasit in Marea Britanie, in China si chiar in Grecia Antica si printre azteci”, continua el. „In Evul Mediu, se juca soule; scopul jocului era sa duci o minge intr-o localitate sau intr-un iaz si sa impiedici adversarul sa faca acelasi lucru.

Un sport pentru elita

Rugby-ul a fost introdus in scolile englezesti la inceputul secolului al XIX-lea. „Ideea era de a canaliza violenta elevilor si de a-i transforma in gentlemeni”, explica specialistul. Sportul si-a dictat apoi propriile reguli, inainte de a se desparti de fotbal, unde utilizarea mainii era interzisa, in 1963, odata cu crearea Football Association. Opt ani mai tarziu, a fost fondata Rugby Football Union (RFU), intr-un restaurant din Londra, unde erau reunite douazeci si unu de cluburi englezesti.

Ulterior, regulile jocului au evoluat pentru a deveni „mai adaptabile”. „Chiar daca are ambitia de a fi practicat la o scara mai larga, rugby-ul ramane un sport elitist, spre deosebire de fotbal. Vrem sa ramana amator pentru a-i pastra valoarea nobila”. Mingea ovala este in mainile celor foarte bogati. „Daca am juca cu o echipa de muncitori si acestia ar castiga, ar pune in discutie sistemul de clasa” care impregna societatea britanica la acea vreme.

Fotbalul a avut nevoie de mai mult timp pentru a deveni un sport profesionist ca varul sau.Competitiile au fost organizate in anii 1930, dar problema salariilor jucatorilor a dus la dezbateri, ajungandu-se chiar la excluderea Frantei de la un turneu al celor 5 Natiuni pentru ca si-a platit echipa, relateaza Kévin Veyssière. Intre 1960 si 1980 – odata cu difuzarea competitiilor sportive la televiziune si dezvoltarea economiei sportive – rugby-ul a devenit mai profesionist.Cu toate acestea, abia in 1987 a avut loc prima editie a Cupei Mondiale de Rugby.Si ce se intampla cu femeile?”Inca de la inceputurile rugby-ului, femeile au jucat, chiar daca a fost mai complicat sa se dezvolte din cauza greutatii societatii patriarhale.”Dupa Primul Razboi Mondial, meciurile au fost organizate cu acelasi public ca si echipele masculine.Foarte repede, femeile au fost puse la locul lor, iar acest sport le-a fost mai mult sau mai putin interzis”, adauga el.”In anii 1960 si 1970, revolutia moravurilor a permis femeilor sa se emancipeze prin sport. Rugby-ul a fost jucat in Europa si in universitatile din America de Nord. Prima Cupa Mondiala feminina a avut loc in 1991, dar abia in anii 2000 aceste competitii internationale au fost sustinute de organisme oficiale. „De atunci, World Rugby a facut presiuni pentru ca rugby-ul sa devina mai feminin”.

Sursa: https://www.caminteresse.fr/histoire/comment-est-ne-le-rugby-11189941/