Dovezile arheologice arata ca stramosii nostri preistorici practicau medicina. Dar abia in Grecia antica a aparut primul medic din istorie: Hipocrate.

Inca din preistorie, oamenii au incercat sa isi vindece ranile si bolile. „Evident, nu avem surse scrise, dar avem o multime de fragmente osoase care arata o serie de lucruri. De exemplu, am gasit ramasite de cranii din perioada neolitica care prezinta urme de trepanare”, explica Stanis Perez, istoric medical si autor al cartii Histoire des Médecins (publicata la editura Perrin). Practicata in mai multe regiuni ale lumii, operatia consta in strapungerea unei parti a craniului. Ea „trebuie sa fi fost efectuata in urma unui traumatism cranian cu hemoragie interna”, presupune el. „Barbatii de atunci trebuie sa isi fi dat seama ca [pacientul] avea o durere de cap foarte puternica si au vrut sa isi aline durerea facand o gaura pentru ca aceasta sa iasa. In unele cazuri probabil ca a functionat, sangele trebuie sa se fi scurs”.

Alte semne de ingrijire au fost gasite si pe fosile preistorice, cum ar fi pe maxilarele stramosilor lui Neanderthal sau pe fracturi de oase, dupa cum explica Muzeul de Istorie Naturala.

„De indata ce a aparut scrisul, civilizatiile complexe si urbane au instituit ritualuri” pentru a ingriji, trata si vindeca durerea si boala. Acesta a fost cazul egiptenilor. „Ei au lasat papirusuri fascinante despre medicina si chirurgie, cu sute si sute de remedii, practici si operatii”. Toate aceste terapii erau practicate intr-un spirit religios, chiar magic.

Cine este adevaratul parinte al medicinei?

Este vorba despre Grecia antica, care, cel putin pentru bazinul mediteranean, ne-a dat primul medic din istorie: Hipocrate (circa 460 i.Hr. – circa 370 i.Hr.). „Stim despre medicina inainte de Hipocrate pentru ca el a denuntat-o” in scrierile sale. „Vorbea de vraji rele, de retete oarecum magice”.

„Asta nu inseamna ca de la Hipocrate incoace, asistenta medicala este dezinventata”, dar el da bazele medicinei actuale. „In teoria lui Hipocrate, medicul este un pic filozof, in sensul ca trebuie sa fie logic, reflexiv si atent. El trebuie sa aiba, de asemenea, o etica si trebuie sa separe observatiile concrete de tot ceea ce este de ordinul magiei, al superstitiilor si al credintelor”. Aceste valori sunt reflectate si in juramantul lui Hipocrate depus de medicii contemporani.

Misterele din jurul lui Hipocrate

Mai multe texte sunt asociate cu Hipocrate. Corpusul hipocratic, de exemplu, cuprinde aproximativ saizeci de carti medicale scrise in limba ionica (un grup dialectal al greciei antice) si atribuite medicului grec. Aceste scrieri au fost traduse de multe ori si au ajuns pana la noi de-a lungul timpului. „Ce a ramas din textele originale?”, se intreaba istoricul.

Stanis Perez are o alta intrebare despre Hipocrate: chiar a inventat el totul? „Cred, dar nu am nicio dovada, ca a fost inspirat de medicina persana. El s-a nascut pe insula Kos, la cativa kilometri de ceea ce este astazi Turcia, care pe atunci apartinea Imperiului Persan. Nu-mi pot imagina ca Hipocrate nu cunostea medicina persana. Greu de verificat. „La acea vreme, grecii si persii erau in razboi, iar el nu s-ar fi laudat niciodata ca a imprumutat elemente” din opera rivalilor sai.

In ciuda misterelor din jurul acestei figuri antice, „trebuie sa i se atribuie meritul de a fi inventat medicina”, este de acord el. „El vorbeste despre semne, puls, temperatura, culoarea pielii, expresia pacientului si asa mai departe. Toate acestea ne par evidente, dar pentru epoca sa, erau revolutionare”. Medicul s-a interesat si de sanatatea femeilor, cu tratatul sau Des maladies des femmes, considerat „baza ginecologiei”.