Trimisa in Franta ocupata ca agent secret britanic, Noor Inayat Khan a fost considerata de germani „foarte periculoasa”. Singura impotriva tuturor, a reusit sa transmita informatii valoroase Aliatilor si a luptat pentru libertate pana la ultima suflare.

Descendenta a sultanului de Mysore din India, ar fi putut fi o printesa in tara sa natala. Dar destinul ei a fost cu totul altul. Noor Inayat Khan a fost unul dintre cei mai buni spioni britanici in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, luptand pentru libertate cu pretul vietii sale.

Noor Inayat Khan, de la scriitoare pentru copii la luptatoare pentru rezistenta

Noor Un Nisa Inayat Khan, pe numele ei complet, s-a nascut la 1 ianuarie 1914 in Kremlinul din Moscova, Rusia. Nascut in India, tatal ei Hazrat Inayat Khan a calatorit in Occident ca muzician si apoi pentru a preda sufismul, o practica ezoterica si mistica a islamului. Mama sa, Ora Baker, este americana.

In timpul Primului Razboi Mondial, familia Inayat Khan a fugit de revolutia bolsevica si s-a mutat in Anglia, apoi in Franta. Noor avea 6 ani cand s-a stabilit in capitala. In adolescenta, a urmat cursurile Liceului din Saint-Cloud, inainte de a studia psihologia copilului la Sorbona. In 1938, isi alege prima profesie: scriitoare pentru copii. Povestirile sale au fost publicate in Le Figaro du dimanche si difuzate la Radio Paris.

Cand a izbucnit Al Doilea Razboi Mondial, Noor nu a putut sta cu mainile in san. Persecutarea evreilor de catre nazisti contravenea principiilor non-violentei care ii fusesera predate. Impreuna cu sora ei, s-a implicat in Union des femmes de France de la Croix Rouge, care a venit in ajutorul soldatilor raniti. Dar nu s-a oprit aici. In 1940, s-a intors in Marea Britanie pentru a se alatura Fortelor auxiliare feminine (WAAF). A adoptat numele Nora Baker, s-a declarat anglicana si a precizat ca vorbeste fluent franceza. A fost una dintre primele luptatoare din rezistenta care a fost instruita ca operator radio. La doi ani de la sosirea sa, a obtinut gradul de operator sef.

In secret, Noor spera ca eforturile de razboi ale populatiei indiene si ale celor de origine indiana vor contribui la obtinerea independentei tarii.

La 10 octombrie 1942, luptatoarea pentru rezistenta a fost convocata de Joint Research Bureau la Hotelul Victoria din Londra. Special Operations Executive (SOE) are un post pentru ea in Franta ocupata, dar o avertizeaza ca exista 50% sanse sa se intoarca in viata. Ea accepta.

Singura pe teritoriul inamic

Noor isi schimba identitatea in Jeanne-Marie Renier si devine oficial dadaca. Numele ei de cod operational este Nurse. Ea a fost parasutata pe teritoriul francez intre 16 si 17 iunie 1943. Datorita acestei acoperiri, si-a putut indeplini adevarata misiune: sa fie operator radio. Ea a fost prima femeie trimisa de SOE la acest post in Franta ocupata.

Dar misiunea ei s-a complicat curand. La zece zile dupa sosirea ei in Franta, liderii retelei de rezistenta pentru care lucra au fost arestati la Paris. A fost panica. Noor a trebuit sa actioneze singura. Cu toate acestea, ea a refuzat oferta de repatriere facuta de superiorii ei din Marea Britanie. Ea a simtit ca trebuie sa continue sa isi ajute camarazii francezi. Ea a preluat munca a 6 operatori.

Problema: Gestapo-ul a reperat-o. Cautau pe cineva pe nume Madeleine, pseudonimul pe care il folosea de cand ajunsese in Franta. Spioana a intrat in clandestinitate. A continuat sa transmita mesaje in Anglia cum a putut mai bine. Isi schimba locuinta in mod regulat, valiza sa mare ascunzand un sistem radio, si isi vopseste parul de mai multe ori pentru a-si schimba infatisarea.

In august 1942, toti colegii ei au disparut. Ea era singurul operator radio din sectia sa din regiunea pariziana. Colin Gubbins, seful SOE, scria despre ea: „Postul ei este in prezent cel mai important si cel mai periculos din Franta”.

Dupa luni intregi de fuga de Gestapo, a fost arestata in octombrie la domiciliul sau de pe rue de la Faisanderie, in cartierul Porte Dauphine. Mai avea doar cateva zile pana la intoarcerea in Marea Britanie, repatriere pe care o acceptase in cele din urma. Inchisa si probabil torturata, ea nu a dat nicio informatie inamicului. Inamicul a considerat-o „foarte periculoasa”, in urma celor doua tentative de evadare ale sale.

In cele din urma, a fost trimisa in lagarul de concentrare Dachau din Germania, unde a fost executata la 13 septembrie 1944. Avea 30 de ani. Potrivit prizonierilor aflati la fata locului, ultimele sale cuvinte au fost: Libertate!

Sursa: https://www.caminteresse.fr/histoire/qui-etait-noor-inayat-khan-lune-des-meilleures-espionnes-pendant-la-seconde-guerre-mondiale-11200153/