O figura misterioasa, despre Papesa Ioana se spune ca a fost singura femeie care a ocupat tronul Sfantului Petru. Totusi, in spatele acestei figuri fascinante se ascunde o legenda medievala faurita pentru a reflecta tensiunile religioase si politice ale Evului Mediu. In acest articol, va invitam sa descoperiti aceasta poveste magnifica in care mitul si credinta populara se intrepatrund.

Povestea Papesei Ioana a intrigat timp de mai multe secole. Desi se spune ca este singura femeie care a fost aleasa papa, nu exista nicio baza istorica dovedita pentru existenta sa. In spatele acestui personaj singular se afla un intreg context ecleziastic si social al Evului Mediu, marcat de dezbateri privind legitimitatea puterii pontificale si excluderea femeilor din ordinele sacre. Intr-o epoca a egalitatii de gen si a incluziunii tuturor claselor sociale, aceasta problema starneste un interes reinnoit din partea multor cititori. Este adevarat ca Vaticanul nu a avut niciodata o femeie papa? Este aceasta o legenda urbana sau un adevar istoric? Iata tot ce trebuie sa stiti in acest articol.

Cum a aparut legenda Papesei Ioana?

Prima mentiune a Papesei Ioana apare in jurul anului 1250 in Chronica universalis a dominicanului Jean de Mailly. In ea, calugarul relateaza cu precautie povestea unui papa, in realitate o femeie deghizata, care a nascut in mijlocul unei procesiuni la Roma, dezvaluindu-si astfel adevarata identitate. Acest eveniment ar fi dus la lapidarea sa de catre o multime furioasa. Cu toate acestea, Jean de Mailly nu da niciun nume, origine sau data precisa. Aceasta poveste a fost preluata ulterior de Étienne de Bourbon, inainte de a fi extinsa si raspandita in Europa de calugarii copisti, care nu au ezitat sa transforme conditionalul initial intr-o afirmatie. In acest fel, povestea a crescut in importanta si a fost chiar inclusa in cronicile oficiale. Ea a devenit un instrument de reflectie asupra puterii si regulilor Bisericii, intr-un moment in care hirotonirea femeilor era subiect de dezbatere inca din secolul al XII-lea.

Ce rol a jucat Martin, cronicarul polonez, in raspandirea acestei povesti?

In 1278, Martin de Troppau, cunoscut si ca Martin Polonezul, a transformat aceasta legenda intr-o relatare structurata si precisa. In Cronica sa a pontifilor romani, el a plasat pontificatul Ioanei intre 855 si 857, dupa papa Leon al IV-lea, desi nu a inclus-o in lista oficiala a papilor. El ii atribuie o origine din Mainz, o pregatire savanta si un nume: Ioan Englezul. Potrivit acestuia, Jeanne si-a urmat iubitul in Anglia si apoi in Grecia, pretinzand ca este barbat. Ea s-a distins prin eruditia sa si a predat artele trivium-ului la Roma inainte de a fi aleasa papa in unanimitate. Martin explica faptul ca pontificatul ei a durat doi ani, cinci luni si patru zile, inainte ca nasterea in mijlocul unei procesiuni sa dezvaluie inselaciunea.

De ce s-a raspandit aceasta legenda in intreaga Europa?

Raspandirea legendei Papesei Ioana a coincis cu o criza a autoritatii papale la sfarsitul secolului al XIII-lea. Istoricul Alain Boureau explica faptul ca aceasta poveste este o reflectie juridica asupra validitatii puterii papale: o persoana aleasa dar neeligibila, din cauza sexului sau, nu se poate bucura de legitimitate. Aceasta dezbatere capata tot sensul in contextul in care tronul Sfantului Petru a ramas vacant timp de 27 de luni dupa moartea papei Nicolae al IV-lea in 1292. Povestea a devenit, de asemenea, un instrument politic in timpul Marii Schisme de Vest (1378-1417), o perioada marcata de existenta simultana a doi papi rivali. Papa Ioana a fost invocata pentru a justifica posibilitatea de a depune un papa atunci cand legitimitatea sa era contestata.

Sursa: https://www.caminteresse.fr/histoire/qui-est-la-seule-femme-pape-11201386/