Alto Knights, BringHer Back… Care sunt filmele care au atins culmile box-office-ului in 2025?

The Alto Knights

Scris de Nicholas Pileggi și regizat de Barry Levinson, nu este nici „GoodFellas”, nici „Bugsy”, dar este o drama palpitanta din viata reala – complicata in violenta, stratificata in sociopatologie – care iși face loc in arena manierelor și obiceiurilor mafiote. Este vorba despre gangsterii pe care obișnuiai sa-i vezi in fotografiile din ziarele tabloide – batranii cu ochelari și fedoras care conduceau lumea interlopa italiana in anii ’50 și ’60. Robert De Niro joaca rolul a doi dintre ei și, deși a fost criticat pentru acest lucru („De ce nu au putut lua doi actori diferiti?”), ceea ce face De Niro in aceasta dubla interpretare uimitoare este o clasa de maestru in actorie. In rolul lui Frank Costello, el este fatalmente civilizat (curtenitor, politic, incercand sa traiasca in lumea reala), in timp ce Vito Genovese al sau este un egoist infierbantat. Este vorba despre binecunoscuta impartire Charlie/Johnny Boy, Michael/Sonny, pe care De Niro, intruchipandu-i pe acești fratiori mafioti, o transforma intr-un portret aproape mistic al id-ului și ego-ului lumii interlope. Da, filmul a fost o mare bomba, indicand ca opera sangeroasa a mafiei cu ardere lenta nu mai este un gen profitabil. Dar sa numim „The Alto Knights” cantecul sau de lebada fascinant.

Bring Her Back

Un film de groaza suficient de enervant pentru a-ti tulbura somnul. Factorul sau de infiorare incepe cu interpretarea neastamparata și tulburatoare a lui Sally Hawkins in rolul unei mame adoptive din iad, care ia sub aripa ei rupta doi frati orfani – Andy (Billy Barratt), in varsta de 17 ani, și sora lui oarba din punct de vedere legal, Piper (Sora Wong). Ea are deja un alt copil adoptiv (un demon-inger mut și incruntat, care are o slabiciune pentru automutilare), precum și o poveste din trecut, surprinsa pe casete VHS intunecate, plasata intr-un cult macabru. Toate acestea pot parea un pic supraincarcate, dar „Bring Her Back” inainteaza cu logica psihedelica deformata a unui vis ranit. In cel de-al doilea lungmetraj al lor, Danny și Michael Philippou („Talk to Me”), regizorii australieni de comedii horror de pe YouTube care s-au transformat in cineaști, gasesc modalitati terifiante de a-ti intra pe sub piele, impingand totul in pragul transgresiunii, folosind trauma domestica pentru a crea o proiectie simfonica a sindromului Munchausen prin procura, totul pecetluit de ranjetul de gargui malefic al lui Hawkins.

Mission: Impossible — The Final Reckoning

Da, este prea lung și nu fiecare scena este perfectionata. Cu toate acestea, al optulea film „M:I” are un iz de groaza, care infuzeaza spiritul de actiune improvizata al lui Ethan Hunt cu un pericol tangibil. Filmul este o confruntare existentiala cu sfarșitul lumii, deoarece amenintarea sinistra prezentata de Entitate – un coșmar al inteligentei artificiale dezlantuite – ridica miza suspansului. In secventa memorabila in care Hunt urmarește codul sursa al Entitatii plutind in deriva prin carcasa unui submarin naufragiat, este ca și cum bataile inimii noastre ar fi sincronizate cu animatia suspendata a pericolului subacvatic. Iar interpretarea lui Tom Cruise nu este niciodata doar despre navigarea in jocul de spionaj. El creeaza o cursa emotionala prin neprevazut, care culmineaza cu o secventa de cascadorie aeriana prelungita, cu un spectacol atat de „Nu, asta nu se poate intampla… OMG, chiar se intampla”, incat fiorul infricoșator al acesteia completeaza semnificatia filmului.

Sursa: https://www.programme-tv.net/news/cinema/384611-quels-sont-les-films-les-plus-vus-de-lannee-2025/